Eroii de la Paulis

MONUMENTUL

EROII DE LA PĂULIȘ

CUVÂNT ÎNAINTE

Păuliș, o comună ca multe altele din Romania cu oameni mândri harnici și ocupați zi de zi cu viețile lor. Când te apropii de comună dinspre Arad, la doar câțiva kilometri de intrarea în comună, nu poți să nu observi un monument maiestuos în fața căruia statuia impunătoare a unui ostaș cu mâna lipită pe armă scrutează depărtările părând a fi pregătit să facă orice pentru a asigura liniștea cetății. Monumentul și ostașul său sunt simbolul acestor locuri. Am crescut în Păuliș și sunt legat de satul copilăriei și tinereții mele prin nenumărate și invizibile conexiuni. De el mă leagă casa părintească, primii ani de școală, aici e locul în care nu se poate să nu îmi tresalte inima de bucurie când ajung! Aici am buchisit primele litere ale abecedarului, aici am deprins dragostea pentru tradiții învățând deopotrivă învârtita dar și polca, aici am colindat dealurile și viile, aici împreună cu toți colegii mei mă plimbam prin colbul drumurilor ce mergeau la scalda de la Mureș. Aici am învățat să scriu, să sap, să culeg roadele pământului, să mă bucur, să iubesc și să cânt. Aici am învățat deopotrivă și respectul pentru istorie și pentru cei care au trudit sau au murit pentru ca ea să se facă! De mic copil am fost învățat că, la început de septembrie, se adună lume și țară ca să îi comemoreze pe cei care în cel de al doilea război mondial și-au dat viața apărându-și țara. Îmi aduc aminte că se adunau oameni de peste tot iar noi copiii abia așteptam să mai auzim odată poveștile cu soldați bravi care se luptau cu tancurile și inamicii care veniseră să ne cotropească. Și era așa un mare respect și atâta apreciere din partea tuturor locuitorilor satului pentru toți cei care veneau la acest ceas de aducere aminte. Vremurile au trecut și eu am ales calea armelor. Ca orice ostaș mi-am îndeplinit misiunile acolo unde a fost nevoie dar niciodată nu mi-am uitat locul de baștină și nici ceea ce mi se părea mie că îmi face satul atât de deosebit. Am participat de câte ori am putut la ceremoniile de comemorare care au avut loc an de an în fața monumentului. Aveam și încă mai am senzația că ceva lipsește, că parcă ne îndepărtăm tot mai mult de spiritul întâlnirilor de altă dată, că parcă totul se face mai degrabă din o obligație decât din ceea ce făcea pe vremuri evenimentul atât de special. Între timp Școala de la Radna a fost desființată iar valoroasele piese din muzeul acesteia, care mai aduceau aminte de vremurile respective, au luat drumul unor muzee ale armatei sfârșind cel mai probabil prin lăzi și cutii de arhivă. Am încercat împreună cu domnul primar Nicoară Petru realizarea unui muzeu la sediul primăriei dar piesele și exponatele primite din parte armatei au prea puțină legătură cu cele întâmplate la început de septembrie la Păuliș. Am luat atunci decizia de a realiza un site care să permită celor dornici o scurtă incursiune în zilele fierbinți ale lui septembrie 1944 la Păuliș, să cunoască ce s-a întâmplat și să afle numele celor care în doar câteva zile au făcut istoria locului. Nu a fost ușor să găsesc surse documentare dar aș dori să mulțumesc pe această cale tuturor celor care m-au ajutat. Stă în puterea generațiilor viitoare să ducă mai departe mesajul și să nu lase să se piardă conținutul și mesajul filelor de istorie care s-au scris la Păuliș în septembrie 1944. La Păuliș, peste somnul eroilor, iarba se ridică verde, nepieritoare. Viața continuă. Noi însă, nu avem însă dreptul să uităm vreodată! Col.(Rz.) Lucaciu Marcel

EROII

Monumentul Eroilor de la Păuliș, ridicat în memoria luptelor din septembrie 1944, este o lucrare realizată în anul 1974 de către sculptorii Emil Viorel, Ionel Munteanu și arhitectul Miloș Cristea. Monumentul se găsește pe câmpia dintre localitățile Sâmbăteni și Păuliș, fiind ridicat pe DN 7, în apropierea locului în care, în septembrie, 1944, trupele militare române au oprit înaintarea trupelor hortiste spre Transilvania. Lucrarea se compune dintr-un postament cu soclu de beton placat cu marmură și travertin și o placă pe care sunt inscripționate numele tuturor ostașilor care au murit în timpul luptelor.Ca elemente artistice lângă monument este poziționată o sculptură reprezentând un soldat din bronz cu o înălțime de 4 m. Monumentul are o înălțime de 15 m și o lățime de 6m putând fi observată de la mare distanță. Pentru realizarea unui monument în memoria eroilor de la Păuliș a fost inițiat un concurs național în anul 1959 urmând ca acesta să fie inaugurat la a cincisprezecea aniversare a eroicelor evenimente. Lucrarea selecționată în urma concursului național (ulterior a fost distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților din România) a aparținut arhitectului Miloș Cristea și sculptorul Valeriu Brudașcu. Era cel de-al 4-lea premiu al UAR pe care Miloș Cristea îl câștiga. Din motive independente de voința autorilor lucrarea nu s-a realizat. Un nou concurs a fost inițiat după 15 ani, inaugurarea monumentului trebuid să aibă loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la luptele desfășurate. Tema inițială a concursului a fost foarte modestă și viza realizarea statuii unui soldat cu o înălțime de 2 m în centrul localității Păuliș. Colectivul arădean participant la concursul organizat în vederea selecției unui proiect a fost forma din sculptorii Emil Vitroel, Ion Munteanu și arhitectul Miloș Cristea. Proiectul acestora prevedea amplasarea unui ansamblu monumental în afara localității, în plină câmpie și în apropierea locului în care au avut loc luptele care prin elementele sale să contrapuncteze orizontalitatea câmpiei. Ansamblul a fost proiectat mult mai complex decât cerințele temei de proiectare. Proiectul a prevăzut ca element central statuia ostașului proiectată pe un grandios fundal format din cele două aripi stilizate ale victoriei. Ansamblul cuprinde de asemenea o serie de elemente de natură să pună în valoare partea sculpturală și simbolică (platforme, căi de acces, socluri, focarul flăcării, accese, etc.). Pentru realizarea sculpturii ostașului erou au fost prezentate două variante una de fiecare sculptor urmând ca în cazul câștigării concursului indiferent de varianta preferată de comisie statuia la scară mare să fie realizată de ambii sculptori – transpunerea la scarp mare fiind considerată de asemenea un act de creație (statuia având 5 m înălțime, fundalul fiind valabil ambelor variante). Varianta de statuie aleasă a fost cea a sculptorului Emil Vitroel. Spre marea bucurie și satisfacția a colectivului arădean, comisia a fost de acord cu propunerile amintite acordând premiul prin comenzile lansate. Sculptorul Emil Vitroel și Ion Munteanu au elaborat statuia soldatului la scară mare în bronz în cadrul Combinatului Fondului Plastic din București. Realizarea aripilor victoriei și complexului de platforme, socluri, scări de acces, drumuri, alei, peisagistică au revenit arhitectului Miloș Cristea care le-a proiectat conducând întreaga lucrare până la darea în folosință (înalt de 20 m). Monumentul oferă prin formă și a amplasament oferă o imagine vizuală impresionantă pentru toți cei care străbat șoseaua spre Păuliș amintind de zbuciumul care a marcat liniștita câmpie a Păulișului. Există voci care afirmă că, privit din depărtare, partea principală a monumentului poate reprezenta și chipul unui soldat văzut din profil purtând capela specifică uniformei militare din perioada respectivă. Anterior ridicării monumentului actual, pe marginea canalului de irigație Mureș-Matca, pe locul unde s-au dat luptele de forțare a podului peste canal, a fost ridicată de către Școala militară de subofițeri în rezervă Radna în anul 1944 Troița Detașamentului Păuliș care a fost donată ulterior Consiliului Popular Păuliș. În anul 1978 troița a fost înlocuită cu o cruce metalică împrejmuită comandată de locuitorii comunei Păuliș. Noul monument avea o înălțime de 2,95 m și avea aplicată două table cu inscripții. Tot în comuna Păuliș, în centrul comunei vis-a-vis de sediul primăriei se află un monument dedicat militarilor din comună care și-au pierdut viața în primul război mondial. Monumentul a fost realizat de Ozv Francisc în anul 1925 la solicitarea Consiliului Parohial Păuliș. Ulterior pe placa monumentului au fost adăugați militarii din comună care și-au pierdut viața în cel de al doilea război mondial.

OPERAȚIUNILE MILITARE 11-14 SEPTEMBRIE 1944

11 SEPTEMBRIE 1944

sunt emise dispozițiile de către comandamentul Armatei 1 ; analiza situației și deciderea dispozitivului de luptă în zona gurii defileului Mureș; întâlnirea conducerii Detașamentului Păuliș cu comandamentul Corpului 7 teritorial în clădirile pavilionului unității din Radna ; primirea ordinului de constituire, pentru luptă, a ,,Detașamentului Păuliș" format din Școala de Subofițeri de Infanterie Rezervă Radna o Misiunea detașamentului: apărarea defileului Mureșului în zona Păuliș-Miniș-Ghioroc- Cuvin. o Forțe puse la dispoziția detașamentului Batalioanele 1 și 2 de elevi din Școala de subofițeri, 1 Plt.I / R 93 I, 1 Plt.I / R 38 Art Dvn 61 Art grea (două bateri de 122 mm). Divizionul se găsea la acea dată in localitatea Șoimoș; o Se detaliază misiunea, așa cum va fi comunicat ulterior în scris, în mod amănunțit prin ordinul de operații nr. 7 al Corpului 7 Teritorial, din 13 septembrie 1944. Redactarea, ordinului de luptă al ,,Detașamentului Păuliș"; Convocarea comandanților de batalioane de companii și comandantului Dn 61 Art grea în scopul informării asupra misiunilor: o Situația inamicului Trupele dușmane atacă violent la frontiera de vest, aflând-se în luptăcu grănicerii și cu trupele noastre de acoperire Direcția lor principală de ofensivă pare să fie Valea Mureșului o Organizarea apărării Misiunea „Detașamentului Păuliș" - să apere defileul Mureșului, instalând-se pe o poziție între Păuliș și Cuvin, ambele inclusiv. Stânga detașamentului se sprijină pe Mureș, în legătură la sud cu trupe din D 1 Cavalerie-Instrucție flancul drept fiind descoperit". Efortul - pe comunicația principală Arad-Păuliș. Dispozitivul de apărare: B 2 Elevi, întărit cu mitraliere, aruncătoare de mine de 81,4 mm şi cu tunurile antitanc ale școlii să se instaleze în apărare în raionul Păuliș, pentru a bara înaintarea dușmanului pe direcția Arad-Păuliș. B1 I Elevi avea misiunea de a interzice înaintarea inamicului pe a doua direcție, socotită secundară: Sâmbăteni-Ghioroc. Pe flancul stâng, dincolo de Mureș, făcând parte din trupele operative ale D 1 Cavalerie-Instrucție, se găsea Școala de Ofițeri de rezervă din Arad, instalată pe o poziție de apărare pe localitatea Guttenbrunn (astăzi Zăbrani). Divizionul 61 artilerie grea și aruncătoarele demine de 120 mm ale Școlii Radna au constituit osingură grupare, sub comanda comandantului artileriei, trebuind să intervină cu focul lor pe întregul sector de apărare al detașamentului. Rezerva detașamentului Cp 5 Elevi, care a primit misiunea de a pregăti și de a fi în măsură să execute contraatacuri pe câteva direcții (să intervină în sectoarele de luptăale celor două batalioane de elevi din prima linie,la linia de despărțire dintre batalioane, unde,din cauza frontului mare de apărat, focul era cevamai slab și, la aripa dreaptă unde nu mai erau vecini). Conduita oamenilor in caz de atac al inamicului. Rezistență, fără gând de retragere (era o expresiein regulamentele de luptă in vigoare atunci, pentru trupele care luptau in apărare) 12 SEPTEMBRIE 1944 Instalarea Punctul de Comandă al detașamentului – cota 241 de pe dealurile din spatele localității Păuliș ; Inspecția Cp 6 Elevi comandată de căpitanul Fătu aflată pe direcția principală de efort ; Dezvoltarea lucrărilor genistice de apărare de către B1 și B2 Elevi; Analiza situației după vizita în teren o slabă acoperire în teren a porțiunii dintre Vârfurile Bordu și Vîrvuț; o se impunea acoperirea acestei zone cu B 3 Elevi recruți; o Stabilirea misiunii B 3 Elevi Recruți – comandant Ilie Constantinescu – bararea înaintării inamicului pe direcția vârful Bordu ; Deplasarea B3 Elevi pentru ocuparea poziției de așteptare la 3 Km NV de satul Cladova ; 13 SEPTEMBRIE 1944 Inspecția subunităților o Cp 6 Elevi situată la podul de la șanțul antitanc punct nevralgic, de importantă maximă al apărării noastre, Lângă acest pod se instalaseră mitralierele; o Verificarea suficienței muniției Un ordin nou al Corpului 7 Teritorial. o unitățile Diviziei 1 Cavalerie-Instrucție, care se aflau în acoperire pe frontieră, in lupta cu inamicul, treceau la sud de Mureș, o ,,Detașamentul Păuliș" ieșea de sub comanda Corpului 7 Teritorial şi intra direct sub comanda Armatei 1 Română (Arhiva M.F.A.-M.St.M., dosarul nr. 224, fila 34.) Continuă evacuarea populației civile dinspre Arad și Curtici; Analiza situației reliefează descoperirea apărării pe flancul drept ceea ce a impus următoarea concepție de acțiune: o 20 km de la Cuvin, spre nord, până la Pâncota, nimic! Douăzeci de kilometri de front, nici o apărare! Deci atenție mare la acest flanc descoperit a reflectat Col. Petrescu Alexandru. o Executarea cercetării zonei descoperite cu două grupe de la Cp 7, din rezerva B2 elevi, iar alta de la B1 Elevi. o Manevrarea acestui flanc de către inamic și căderea acestuia în spatele trupelor ar fi fost posibilă tocmai prin acest sector. De aceea, ca să se prevină o asemenea acțiune din partea trupelor fasciste, B1 Elevi, instalat în apărare pe satele Ghioroc și Cuvin, a primit misiunea să execute, la caz de nevoie, și o apărare manevrieră pe aliniamente succesive, până în fața dealurilor cu vii de la Miniș, în strânsă cooperare la stânga cu celălalt batalion de elevi, din sectorul Păuliș. o o rezervă a detașamentului formată din Cp 5 Elevi. Această subunitate a primit misiunea să fie în măsură să contraatace atunci când situația ar fi impus acest lucru. Aliniamentul de pornire la contraatac a fost fixat pe marginea de nord a satului Păuliș, într-o primă variantă, iar pentru o a doua în localitatea Miniș. Artileria a primit și ea următoarele misiuni: să execute pe comunicațiile de acces ale inamicului. o Pozițiile bateriilor de artilerie au fost instalate chiar in dispozitivul infanteriei, în apropiere de cimitirul satului Păuliș, la numai 600-800 de metri de limita dinaintea apărării noastre. Situația forțelor Detașamentului Arhiva M.F.A.-MSt.M., dosarul nr. 1/29, fila 61. Anexa nr. 1. o 3 batalioane de elevi (din care unul recruți) o 2 plutoane de pușcași - 1/ R 38 Artilerie, 1/R 93 Infanterie. Capacitatea lor de luptă era bună, cu toate că oamenii erau de curând încorporați. Aveau un moral ridicat. o Divizionul 61 artilerie grea, cu două baterii de obuziere de 122 mm, în total 8 piese. o 3 mitraliere ; o 12 aruncătoare de mine de 60 mm 4 de 81,4 mm, 4 de 120 mm (in total 20 de aruncătoare), o 4 tunuri antitanc o 2 tunuri antiaeriene o Efective în oameni la constituire 40 de ofițeri, 52 de subofițeri, 360 de soldați, caporali și sergenți şi 755 elevi-sergenți Zona de competență - un sector cu o dezvoltare de circa 8 km, care se întindea de la Mureș (limita stingă), până la Cuvin (limita dreaptă) În concepția militară a vremii de atunci, pentru apărarea pe o ,poziție principală de rezistentă", cum se numea atunci, se impunea să se asigure circa 1 000 de oameni pe kilometrul de front și 1-2 baterii, adică 4-8 piese de artilerie, Ori Detașamentul Păuliș dispunea numai de 151 de oameni și de 1 gura de foc de artilerie pe kilometrul de front. De aceea, prin ordinul de luptă s-a indicat ca cele două batalioane de elevi să interzică in primul rând comunicațiile care constituiau direcțiile probabile de înaintare pentru inamic. ; Alte activități desfășurate Spre orele 14 un camion intră in Păuliș transportând pe cei căzuți sau râniți, în dimineața aceleiași zile de 13 septembrie, in luptele de la Șofronea. Cercetări de noapte succesive confirmă concentrarea inamicului în jurul localității Sâmbăteni. Se întrerup comunicațiile telefonice cu localitățile dinspre Aradul dar și Cuvin și Șiria. Realizarea unor depozite de muniție de infanterie în Păuliș și Barațca pentru încă două unități de foc. Muniția de artilerie se găsea într-un tren care rămăsese blocat undeva pe la Conop iar de acolo a fost adusă doar cât fusese solicitat datorită lipsei mijloacelor de transport. C1 Armată Român a plecat cu majoritatea serviciilor la Lugoj iar la Radna a lăsat o ,,permanentă" operativă care va mai sta până a doua zi, 14 septembrie, ora 14. 14 SEPTEMBRIE 1944 - PRIMA ZI DE LUPTĂ A DETAȘAMENTULUI PĂULIȘ In jurnalul de operații al Armatei 1 române, la fila care consemnează această zi, se arată doar atât Detașamentul Păuliș a fost atacat, către orele 14 și 30, de circa 2 batalioane inamice și 20-25 care de luptă. Atacul a fost respins, inamicul pierzând 10 care de luptă" Arhiva M.F.A.-M.St.M, Jurnalul de operatii al Armatei 1 române pe luna septembrie 1944, fila 108. Acțiunile din această zi au început încă din primele ore ale dimineții. o Chiar în dimineața zilei inamicul ia contactul cu dispozitivul apărării o Execută puternice recunoașteri de luptă cu blindate și infanterie purtată în forță de 1-2 batalioane. o Efortul este dirijat pe comunicația principală Sâmbăteni-Păuliș, în scopul de a forța direct gura defileului. o Aceste atacuri au fost repetate de 6 (șase) ori în sectorul B2 Elevi, axat cu apărarea pe această comunicație. o Toate încercările de pătrundere ale inamicului sunt respinse categoric, lăsând de fiecare dată pe teren, în fața apărării, care de luptă distrusemorți numeroși" o Cercetare la primele ore, până la declanșarea primului atac inamic spre Sâmbăteni de către Cp 7 Elevi. Contact cu elemente motorizate ale inamicului. Se iau prizonieri maghiari. o Întâlnire a comandantului de detașament cu generalul Tarasov, comandantul A53 sovietice sosit la Lipova. Informare asupra situației operative și a dispozitivului de luptă. Trupe rusești vor ajunge în zonă în curând. o Încep luptele în zona B2 6 atacuri succesive cu 4 batalioane din care 2 cu tancuri o În sectorul B1 Elevi între Ghioroc și Cuvin luptele au fost reduse în intensitate – cercetare prin luptă de forța unei Cp I și 2-3 tancuri de manevră pe flancul drept o Luptele cele mai grele se dau la podul de pe șanțul antitanc și pe o porțiune de câteva sute de metri stânga și dreapta față de acesta - sectorul Cp.6 Elevi. Șanțul antitanc îi obliga pe inamici să atace doar pe căile de comunicație prima din ele fiind șoseaua Arad-Păuliș. o Artileria a executat focuri foarte precise și eficace datorită cărora o serie de autovehicule și blindate au fost distruse. o Apărarea s-a dovedit fermă, puternică. o Elemente de cercetare inamice cu tanchete se apropie de șanțul antitanc pe toate direcțiile sectorului de apărare fără ca trupele proprii să reacționeze. o La orele 08.00 primele trupe – aproximativ 2 batalioane de tancuri înaintau spre pod. Artileria deschide focul și distruge câteva tancuri. o Inamicul reia atacul. De la distanța de 800 m iau distanțele și intervalele de luptă și se strecurau prin porumb spre șanțul antitanc. Primul tanc e lovit și distrus la distanța de 50 m de pod. Tancurile înaintau trăgând la întâmplare. o Se deschide focul de către toate tunurile antitanc. Mai multe tancuri rămân înțepenite pe dreapta și stânga căii de comunicație. Vânătorii de tancuri intră în acțiune. o Inamicul oprește înaintarea pentru o vreme dar atacul se reia. Continuă schimbul de focuri. Un tanc se furișează pe sub parapetul șanțului dar nu poate fi distrus de artilerie. Blindatul este atacat de grenadieri și încearcă să forțeze trecerea șanțului dar se împotmolește în apă. Cei trei membrii maghiari ai echipajului au fost luați prizonieri recunoscând că fac parte din Divizia 1 Blindată Budapesta. o Pe toată durata atacurilor plutonul de mitraliere (2 în fața șanțului antitanc și 2 în spatele acestuia) au executat foc asupra infanteriei ambarcate. Nici un soldat inamic nu a reușit să treacă de șanțul antitanc. 17 morți 1 tancheta prizonierimoare ecovescu propus serg maj si cdt plt mitrsg maj donose nicolae moare ion dascălu tot la mitralieră răspus de schijele unui obuz de tanc o Inamicul a ocupat satele Șiria și Covăsânț prefigurându-se un atac pe flancul drept o În jurul orei 12 ajunge 1 Bt. Antitanc sovietică/ R.32 I-Mo; o a parte din eleviii B.2 Elevi sunt mutați pe flancul drept 1 plt pușcași/ cp 7/b2 2 tunuri antitanc o Grupa serg tipei ia 22 prizonieri in misiune luat prizonier un ofițer neamț aurica stroie elev serg o Completarea muniției la 3 unități foc plus 2 rezervă 23.50 pleacă garnitura de la deva o o Inamicul reia de câteva ori atacul atât pe direcția Păuliș cât și Miniș dar doar cu infanterie fiind obligați să se retrăgă de fiecare dată. o Rezultate ale luptei În sectorul B.1 elevi- 4 tancuri distruse și 3 mașini diferite; lovind 3 tancuri cu doar 12 lovituri elevul sergent Achim Grozavu a fost decorat cu medalia Virtute Militară clasa a 2-a; În sectorul B2 Elevi – 8 tancuri distruse, 6 avariate; tancurile s-au retras spre Sâmbăteni; 2 elevi căzuți la datorie; 45 lovituri antitanc consumate;

DOCUMENTE OPERATIVE

Eroii Detașamentului Păuliș: a. căzuți în luptele duse în perioada 13-21 Septembrie 1944

• Elev sergent Dobrițoiu Ioane • Elev sergent Dascălu Ioan • Elev sergent Ecovescu Ioan • Elev sergent Bobei E. Ioan • Elev sergent Răducanu A Petre • Sergent Chiriță Elena

• Căpitan Fătu Ioan • Slt Cismaru Gheorghe • Slt Popescu Darius • Sg maj Bicha Ernest • Elev sergent Stamatoiu Gheorghe • Elev sergent Lungulescu Constantin • Elev sergent Atanasiu Constantin • Elev sergent Bălan Bălan • Elev sergent Codreanu I. Vasile • Elev sergent Siniteanu M. Emil • Elev sergent Radu Ilie • Elev sergent Stănescu Ioan • Elev sergent Șoșoiu Ioan • Elev sergent Sevea I. Costantin • Elev sergent Băbălău Alex • Elev sergent Jianu D. Scarlat • Elev sergent Dumitrescu Ștefan Ioan • Elev sergent Fota Mircea • Elev sergent Predica Marin

• Elev sergent Militaru Nicolae • Elev sergent Bădoiu Constantin • Elev sergent Popescu Emil • Elev sergent Weikert Cornel • Elev sergent Bălescu Păun • Elev sergent Plopșoreanu Apostol • Elev sergent Suciu Alex • Elev sergent Stroie Aurică • Elev sergent Iovi Tiberiu • Elev sergent Șerb Nicolae • Elev sergent Lera Slobovan • Elev sergent Comănescu Constantin • Elev sergent Motea Petre • Elev sergent Motreanu Ioan • Elev sergent Cașotă Grigore • Elev sergent Gheorghe Dumitru • Elev sergent Mechenici Dumitru • Elev sergent Coandă Petre • Elev sergent Ivan D. Nicolae